Conventia Europeana a Drepturilor Omului isi are radacinile atat in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cat si in Declaratia Americana a Drepturilor si Indatoririlor Omului, si este primul instrument international care, pentru a proteja drepturi civile si politice, imbraca forma unui Tratat ce aduce, din punct de vedere juridic, constrangeri pentru tarile semnatare si instaureaza un sistem de control asupra aplicarii acestor drepturi la nivelul fiecareia dintre state.
Romania
a ratificat
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
prin Legea nr. 79 din 6 iunie 1995.
Prin urmare,
Statul Roman a acceptat jurisdictia obligatorie a
Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg,
recunoscand oricarei persoane aflata sub jurisdictia sa
– cetatean propriu, strain sau apatrid -
drepturile si libertatile definite de Conventie.
Potrivit art. 11 si 20 din Constitutia Romaniei republicata, CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI FACE PARTE DIN DREPTUL INTERN, iar jurisprudenta instantei europene a drepturilor omului este direct aplicabila in sistemul romanesc de drept si are forta constitutionala si supralegislativa conferita insesi dispozitiilor Conventiei, a Protocoalelor sale aditionale si a Regulamentului Curtii Europene.
Oricine « se pretinde victima a unei incalcari, de catre una din Înaltele Parţi contractante, a drepturilor recunoscute in Convenţie sau protocoalele sale”poate sesiza Curtea de la Strasbourg, in conformitate cu art.34 din Conventia Europeana.
Spre deosebire insa, de instantele nationale, Instanta Europeana a aratat, deseori in practica sa, ca se afla in pozitia de a analiza retrospectiv toate procedurile interne, nationale si de a determina corectitudinea lor in ansamblu, sanctionand incalcarea dispozitiilor Conventiei si ale Protocoalelor sale si determinand profunde transformari in dreptul intern.
Cu titlu de exemplu,
conform « Notei de fundamentare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de Procedura Civila »
« modificarea si completarea Codului de Procedura Civila printr-o Ordonanta de Urgenta, care priveste in principal recursul in anulare, este justificata de imprejurarea ca, in unele cauze romanesti, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat violarea articolului 6 paragraf 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale.... »
iar, mai recent, legislatia nationala privind regimul strainilor in Romania a fost modificata ca urmare a condamnarii Statului Roman in cauza LUPSA Dorjel vs. Romania, Hotarare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 30 din data de 17 ianuarie 2007.
| ;
Avocat, membru al Baroului Bucuresti, expert extern al Consiliului Europei, formator national īn programele Consiliului Europei pentru instruirea avocatilor romāni īn practica si procedura CEDO si īndrumator de practica al auditorilor de justitie, Diana-Elena Dragomir a absolvit Facultatea de Drept si Relatii Internationale din Bucuresti, īn anul 1997. Dedicata amplei problematici a drepturilor omului, a urmat cursurile de specializare ale Universitatii din Oxford, Marea Britanie, ale Universitatii Central Europene din Budapesta si ale Universitatii din Bologna, a facut parte din numeroase colective de cercetare stiintifica, publicānd o serie de studii de specialitate īn domeniul de referinta. Īn anul 2003, a fost singurul avocat romān selectionat de catre Consiliul Europei pentru a se specializa, īn cadrul Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, īn practica si procedura instantei europene, ca de altfel, singurul avocat pledant care, īn anul 2015, a fost acceptat de Curtea Europeana pentru o noua specializare īn cadrul Sectiei Filtru. Ca practician, a condus numeroase cazuri īn fata Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, unele de o amploare si importanta deosebita, atāt īmpotriva Statului Romān, cāt si īmpotriva altor state, precum Marea Britanie, Italia, Germania, Republica Moldova; un numar relevant dintre acestea fiind cauze "nouvelle-affaire" finalizate cu Decizii care au dus, nu doar la redeschiderea dosarelor nationale, ci si la modificarea Legislatiei nationale īn materie. Cu titlu de exemplu: prima condamnare a Romāniei pentru īncalcarea art. 1 pct 1 din Protocolul nr. 7 aditional la Conventie, care a determinat modificarea legislatiei privind regimul strainilor (cauza Lupsa), prima hotarāre de masuri interimare luata de CEDO īmpotriva Romāniei, īn baza art. 39 din Regulamentul Curtii, pentru protejarea dreptului la viata (cauza Knecht), obligarea Statului Romān la schimbarea legislatiei īn materia regimului de detentie, urmare a condamnarii pentru īncalcarea dreptului la viata (cauza Iorga si altii), prima hotarāre īn care CEDO trimite la Noul Cod de Procedura Civila pentru recuperarea integrala a daunelor materiale (cauza Bernd), prima hotarāre de revizuire a unei hotarāri CEDO īn materia dreptului de proprietate (cauza Aectra), prima hotarāre prin care se recunoaste dreptul unei persoane de a practica medicina si avocatura īn acelasi timp (cauza Mateescu), prima hotarāre īn care CEDO condamna Romānia pentru īncalcarea dreptului de a avea copii (cauza Nedescu) etc. Diana-Elena Dragomir este si autorul lucrarii "Curtea Europeana a Drepturilor Omului dupa 2010 - Ghid legislativ". |
